LiveBiz
Pisioiul fără stăpân şi anemic primeşte ajutor de la un adăpost şi se recuperează pe deplin

Pisioiul fără stăpân şi anemic primeşte ajutor de la un adăpost şi se recuperează pe deplin

LiveBiz » Animale » Pisioiul fără stăpân şi anemic primeşte ajutor de la un adăpost şi se recuperează pe deplin

La sfârşitul anului trecut, activista şi voluntara Laura Malone, directorul ONG Mini Cat Town, un centru de salvare pentru pisici din San José, California (SUA), a primit un pisoi dulce care avea nevoie de ajutor şi de o casă de plasament. Numit „Yeti”, micuţul era plin de purici şi foarte murdar, dar cu grija cuvenită s-a transformat într-o frumoasă felină.

În ciuda dimensiunilor sale minuscule, Yeti a reuşit să mănânce destul de bine de îndată ce a fost salvat. Pisoiul este un războinic şi isi dorea să se recupereze cât mai repede, astfel încât să se poată juca cu celelalte pisici salvate.

Era subponderal şi deprimat, deoarece nu ştia ce se întâmplase cu mama şi fraţii săi. La adăpost, Laura a devenit mama lui adoptivă şi şi-a început tratamentul acordând prioritate problemelor digestive ale lui Yeti. Avea dificultăţi să mănânce singur, aşa că voluntarii au trebuit să-l hrănească cu o seringă la fiecare două ore.

„L-am hrănit cu grijă, picurându-i formula de lapte pe limbă şi aşteptând să înghită puţin câte puţin”, a povestit Laura portalului Love Meow.

Datorită tuturor îngrijirilor pe care le-a primit de la sosirea sa, a unui culcuş cald şi a unei jucării care i-a ţinut companie, starea de sănătate a lui Yeti a început să se îmbunătăţească simţitor.

Nu a mai durat mult până şi-a dat seama cum să bea din biberon. A fost o mare schimbare pentru micuţul care, în cele din urmă, a încetat să mai fie hrănit cu o seringă şi a băut din biberon cu atât de multă energie, încât părea că nu va mai apuca ziua de mâine!

Cu fiecare masă nouă, Yeti se simţea puţin mai bine. Pe măsură ce zilele au trecut, a devenit suficient de puternic pentru a se ridica pe propriile picioare şi chiar a început să „frământe” fericit pătura.

Datorită apetitului său uriaş, pisoiul s-a îngrăşat, devenind mai activ în fiecare zi şi lăsând să iasă la iveală personalitatea lui energică. „La început când era momentul să mănânce, trebuia să-l trezesc şi el mieuna foarte slab. Acum, mă aşteaptă la uşă şi cere întotdeauna de mâncare”, mărturiseşte Laura.

De fapt, Yeti s-a transformat într-un mini-aparat de mâncat şi alergat: „Nu se mai mulţumeşte doar să mănânce, să meargă la litieră şi să se întoarcă la culcuşul său. Acum, sunt necesare câteva viraje pe care le execută la viteză maximă”, a spus Laura.

Adorabilul pisoi a început să crească şi să-şi dezvolte toate abilităţile feline; trăsăturile sale siameze au început să se contureze la sfârşitul celei de-a două luni de la salvare, iar personalitatea sa fermecătoare în cele din urmă şi-a făcut şi ea apariţia.

De când a ajuns în casa de plasament, pisoiul a fost însoţit de un prieten drăguţ de pluş numit „Câine” care îşi găsea utilitatea de fiecare dată când Yeti tragea un binemeritat pui de somn.

Apoi, când a venit timpul să plece către un cămin permanent, a fost evident ca Yeti şi iubita lui jucărie trebuiau să fie împreună.

Când Yeti a fost suficient de mare pentru a începe un nou capitol al vieţii, a fost adoptat de unul dintre voluntarii de la adăpostul Laurei, fiind primit cu braţele deschise – şi cu multă dragoste.

Nu a durat mult până când pisoiul s-a adaptat la noua lui viaţă şi, imediat ce a ajuns în noua sa casă împreună cu noii săi stăpâni, bineînţeles că a tras un pui de somn alături de jucăria sa preferată şi totodată cel mai bun prieten al său.

Acum, acel pisoi mic şi slab de odinioară s-a transformat într-un superb motan siamez, numit Labeija – un preferat al casei sale şi un membru indispensabil al familiei.

Ţi-a plăcut acest articol?