„Această femeie a intrat în adăpostul nostru şi a întrebat care este cel mai în vârstă şi mai greu de adoptat câine”, a scris personalul adăpostului pe pagina lor de Facebook.
Deşi Andrews căuta să ajute un câine, chiar şi ea avea nevoie la rândul ei de ajutor. Nu numai că-şi dorea să-i ofere unui câine un cămin călduros, dar căuta un animal de companie care să o ajute să învingă singurătatea vremurilor grele prin care trecea.
Potrivit site-ului The Dodo, bunica de 72 de ani şi-a pierdut soţul, apoi Staffordshire Terrier-ul, care i-a fost de mare ajutor după ce rămăsese văduvă.
„Am simţit că mă îndrept către depresie”, a declarat Andrews pentru The Dodo. „Nepoţii mei au venit peste noapte şi mi-au spus: ‘Bunica, ai nevoie de cineva care să-ţi ţină companie. Nu poţi să stai pur şi simplu aşa de una singură.’”
Deci, când a ajuns la adăpost, a făcut cunoştinţă cu Jake.
„Jake se află la noi de mult timp, este un câine bătrân şi are cancer în afara problemelor de piele”, a scris adăpostul pe Facebook. „El a fost abandonat în nenumărate rânduri. Însă Melani nu venise la adăpost doar pentru a găsi un câine minunat, ci şi pentru a salva o viaţă şi a-i oferi dragoste necondiţionată unui patruped care avea mare nevoie”.
Pentru Andrews nu conta ce afecţiuni avea Jake, câinele de 12 ani surd şi parţial orb, sau cât de mult ar costa tratamentele şi îngrijirile medicale de care avea nevoie pentru cancerul de piele.
Andrews nu-şi dorea decât să-i ofere dragoste şi afecţiune unui câine greu încercat.
„Cei doi prieteni ai lui Jake m-au ignorat, dar Jake s-a ridicat pe mine în două picioare şi a început să latre”, mărturiseşte Andrews. „Aşa că am spus: ‘Se pare că vrea să meargă, iar eu îl voi lua’”.
Andrews a hotărât să-i ofere lui Jake un trai mai bun în ultima parte a vieţii lui şi să-l ducă acasă. Jake s-a acomodat rapid în noul său cămin şi pare extrem de fericit.
„După cum puteţi vedea, este o potrivire perfectă”, a declarat adăpostul.
Iar Andrews este de aceeaşi părere.
„În fiecare zi râd un pic mai mult,” mărturiseşte femeia. „Nu mă mai simt singură. Cred că [Jake] ştie că-l iubesc pentru că vine mereu lângă mine şi îmi cere să-l mângâi pe spate. Apoi îşi lipeşte nasul de al meu. Şi un câine care simte că cineva nu îl iubeşte nu ar face aşa ceva niciodată.”
Suntem bucuroşi că cei doi s-au salvat reciproc.
Distribuiţi acest articol cu prietenii şi familia pe Facebook!
Ţi-a plăcut acest articol?
