Ajutor vital
Când l-a văzut pe Chirpy căzut pe nisip şi chinuit de durere, John i-a oferit biscuiţi pentru câini pentru a-l calma. Ulterior, l-a dus la el acasă, unde i-a pus bandaje pe picior. După câteva zile, Chirpy părea că se simte destul de bine. Bărbatul l-a dus înapoi pe plajă, unde Chirpy a început să dea din aripi şi s-a ridicat în aer, reuşind să se facă nevăzut.
După un timp, John a observat că unul dintre picioarele pescăruşului rămăsese uşor strâmb. Cu toate acestea, era capabil să meargă şi să zboare perfect, fără să se mai chinuie.
Acum, din când în când, Chirpy îşi vizitează vechiul prieten, înainte şi după migraţii.
„Nu se apropie de nimeni în afară de mine, aşa că mă gândesc că avem un fel de relaţie de prietenie”, spune Sumner.
„Nu sunt atât de mulţi pescăruşi cu cap negru pe plaja Instow. Dacă reuşiţi să găsiţi mai mult de 20 chiar aş fi surprins”, a mai adăugat el.
„Oamenii sunt uimiţi când le povestesc şi nu le vine să creadă că un pescăruş are un astfel de comportament. Te face să te întrebi în ce fel de lume ne aflăm cu adevărat – ştiu ei mai multe decât credem noi?” – se întreabă John.
Ţi-a plăcut acest articol?
