Potrivit site-ului Happiest:
„Un studiu realizat în anul 2012 care a vizat peste 1.600 de adulţi cu o vârstă medie de 71 de ani, a comparat interacţiunile lor sociale cu durata de viaţă. Cercetătorii au descoperit că 23% dintre participanţii care s-au plâns de singurătate au murit în decursul următorilor şase ani, pe când, doar 14% dintre cei care s-au bucurat de compania celor dragi au decedat în aceeaşi perioadă de timp.”
Cercetătorii au ajuns la concluzia că „singurătatea este un factor definitoriu în scăderea calităţii vieţii la persoanele în vârstă”.
Riscurile de depresie, tulburările cognitive şi alte probleme de sănătate, cum ar fi bolile coronariene, sunt factori care pot duce la o moarte timpurie.
Acesta nu este singurul studiu care pare să indice că singurătatea joacă un rol important în problemele de sănătate. Julianne Holt-Lunstad, profesoară de psihologie la Universitatea Brigham Young din Utah, a efectuat studii similare, iar concluzia este uimitoare:
„Relaţiile noastre sociale sunt importante nu numai pentru calitatea vieţii, ci şi pentru longevitatea noastră. De-a lungul istoriei umane, ne-am bazat pe alţii pentru a supravieţui şi în ciuda progreselor moderne care pot îmbunătăţi anumite aspecte ale vieţii astfel încât să putem trăi mai independent, se pare că relaţiile noastre interumane sunt totuşi primordiale.”
Acest lucru ar putea explica de ce mulţi oameni în vârstă care nu au parte de interacţiune socială mor timpuriu sau par a fi afectaţi de mai multe probleme de sănătate decât alte persoane de aceeaşi vârstă care se bucură de mai multă atenţie din partea celor dragi.
Aceste informaţii ar trebui să reprezinte un apel de trezire pentru cei care au părinţi în vârstă. O singură vizită pe săptămână sau chiar câteva apeluri telefonice pot face o mare diferenţă în starea lor de spirit şi de sănătate generală. O altă opţiune este să îi rugaţi să aibă grijă de nepoţi, chiar dacă fac asta pentru o perioadă scurtă de timp. Alte studii sugerează că bunicii care se ocupă de nepoţi sunt mai puţin susceptibili să dezvolte demenţă sau boala Alzheimer.
Dacă aţi şti că a petrece câtorva ore în plus cu părinţii i-ar putea ajuta să trăiască mai mult, nu aţi face acest lucru?
Desigur, este întotdeauna loc pentru mai multe studii pe această temă, dar este lesne de înţeles că petrecerea timpului cu cei dragi îi face fericiţi şi acesta este un motiv suficient de bun încât să faceţi asta cât mai des? Amintiţi-vă că părinţii şi-au dedicat o bună parte din timpul lor pentru a vă creşte. Este timpul să le întoarceţi favoarea şi să aveţi grijă de ei.
Distribuiţi aceste informaţii cu prietenii şi familia.
Ţi-a plăcut acest articol?
